miercuri, 9 martie 2016

In luna martie ANOFM demareaza un numar un numar de 171 programe de formare profesionala

Potrivit unui comunicat de presa al ANOFM, un numar de 171 programe de formare profesionala vor începe în luna martie 2016, la nivel national.
3.252 de persoane vor putea participa la cursurile gratuite organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, în luna martie 2016.

Programele de formare profesionala cu cele mai multe locuri disponibile vizeaza calificari precum:

·     
lucrator în comert (281),
·      bucatar (227),
·      operator introducere, validare si prelucrare date (190),
·      instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze (158),
·      contabil (151),
·      frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist (146),
·      manichiurist, pedichiurist (190),
·      agent de securitate (118),
·      ospatar (chelner) vânzator în unitati de alimentatie (112),
·      lucrator în structuri pentru constructii (105).

Cei mai multi participanti se preconizeaza în judetele Brasov (210 de persoane), Bihor (176 de persoane), Hunedoara (168 persoane), Mures (168 persoane) si Covasna (112 persoane).

Pentru detalii, cei interesati se pot adresa agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca în a carei raza au domicliul sau resedinta sau pot vizualiza oferta de cursuri pe www.anofm.ro la sectiunea Formare profesionala.

Potrivit legislatoiei actuale somerii, absolventii, refugiatii, strainii care au lucrat în România, persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau detentie, precum si persoanele care desfãsoarã activitãti în mediul rural si nu realizeazã venituri lunare sau realizeazã venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referintã în vigoare si care sunt înregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de muncã beneficiazã, în mod gratuit, de servicii de formare profesionalã.

Serviciile de formare profesionalã se asigurã, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate în urmãtoarele situatii:
a) au reluat activitatea ca urmare a încetãrii concediului pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
b) au reluat activitatea dupã satisfacerea stagiului militar;
c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate.

Prevederile de mai sus se aplicã în cazul în care cererea este formulatã în termen de 12 luni de la data reluãrii activitãtii persoanelor, o singurã datã pentru fiecare situatie.

miercuri, 19 august 2015

vineri, 7 august 2015

ANC: Instructiuni pentru intocmirea listelor de specialisti si experti la care se poate apela pentru activitatea de evaluare a furnizorilor de formare profesionala


INSTRUCȚIUNI
PENTRU ÎNTOCMIREA LISTELOR DE SPECIALIȘTI ȘI EXPERȚI LA CARE SE POATE APELA PENTRU ACTIVITATEA DE EVALUARE A FURNIZORILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ

Baza legală: - Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura și funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților;
- Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările și completările ulterioare.

1. Fiecare comisie de autorizare trebuie să întocmească lista de specialiști care participă în comisiile de examinare.

2. Lista de specialiști este structurată pe sectoare de activitate, acestea fiind stabilite în conformitate cu Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările și completările ulterioare și sectorul de activitate al Comitetelor sectoriale.
Lista cuprinde specialiștii care participă la evaluarea sau/și monitorizarea furnizorilor de formare profesională a adulților precum și la certificarea absolvenţilor programelor de formare profesională a adulților.

3. În vederea creării Listei prevăzute la pct. 1, comisia de autorizare solicită propuneri de specialiști de la inspectoratele școlare județene, agențiile județene pentru ocuparea forţei de muncă, instituţiile de învăţământ superior acreditate, camerele de comerţ şi industrie, asociaţiile profesionale, organizaţiile partenerilor sociali, furnizorii de formare etc., precum şi prin mass media.
Specialiștii au rol în efectuarea activității de evaluare a absolvenților în vederea certificării, ei fiind aceia care:
- participă la examinarea finală a absolvenților;
- apreciază, pe baza probelor de examen, dacă participanții care au parcurs programul de formare profesională au dobândit competențe profesionale care reprezintă obiectivele programului;
- verifică modul de completare și gestionare a documentelor de evidență specifice furnizorilor de formare profesională;
- semnalează comisiei de autorizare probleme apărute în desfășurarea examenului de absolvire.

4. Pentru înscrierea în Lista de specialiști, trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
- studii superioare;
- pregătire și experiență în legătură directă cu ocupația pentru care se solicită înscrierea pe lista specialiștilor;
- experiență în evaluarea de competențe profesionale sau examinarea absolvenților unor programe de formare/cursuri/studii;
- deținerea certificatului de absolvire cu recunoaștere națională pentru ocupația evaluator de - competențe profesionale sau evaluator în sistemul formării profesionale continue.

5. Comisia de autorizare emite decizii pentru înscrierea specialiștilor pe listă şi se asigură că secretariatul tehnic judeţean a făcut toate demersurile necesare pentru completarea şi actualizarea acesteia.

6. Lista de specialiști, însoţită de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor menționate la pct. 4, se păstrează la secretariatul tehnic judeţean.

7. Desemnarea specialiștilor, pentru efectuarea activității de evaluare a absolvenţilor în vederea certificării, se face prin rotație.

8. Specialiștii desemnaţi pentru efectuarea activității de evaluare a absolvenţilor, în vederea certificării, sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu se află în nici una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:
• nu se află în raport de rudenie, până la gradul III inclusiv, cu conducerea furnizorului de formare profesională;
• nu se află într-un raport patrimonial cu furnizorul de formare profesională;
• nu au participat la elaborarea programului de formare profesională supus autorizării;
• nu au calitatea de formator în cadrul acestui program.

9. Preşedintele comisiei de autorizare selectează specialiștii, iar Secretariatul tehnic judeţean verifică dacă aceștis sunt disponibili şi dacă nu se află în situaţie de incompatibilitate. Numirea specialiștilor se face printr-o decizie a comisiei de autorizare.

10. În cazul în care o comisie de autorizare nu are posibilitatea de a selecta cel puţin doi specialiști pentru un anumit sector de activitate pe plan local, poate apela la specialiștii înscrişi în listele altor comisii.

Intocmit,
Iulia Niculina Florea
Radu Lucian Rusu
Ovidiu Sâiu

Prezentele Instrucțiuni au fost aprobate prin Hotărârea nr.3 din 11 martie 2015 a Consiliului de Administrație al Autorității Naționale pentru Calificări-ANC.


miercuri, 8 iulie 2015

Decizie ANC privind persoanele care pot avea calitatea de formator in cadrul programelor de formare profesionala

DECIZIE
Nr.474 din 09.12.2014

Avand in vedere:
Art. 340 alin.(2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile  si completarile ulterioare;
Art 22 din Ordonanta  nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata  cu modificarile  si comletarile ulterioare;
Art. 4 lit.p si lit.q din HGnr.556/2011 privind organizarea, structura si functionarea Autoritatii Nationale pentru Calificari;
Hotararea CNFPA NR.299/28.12.2009;
Hotararea nr. 76 din 08.03.2010;
Hotararea Consiliului de Administratie din data de 03.12.2014,


Autoritatea Nationala pentru Calificari decide:

 Art.1(1). Incepand cu data de 01 ianuarie 2015, poate fi formator la cursurile organizate de furnizorul de formare profesionala, autorizate conform prevederilor OG nr. 129/2000, persoana care are pregatire de specialitate corespunzatoare programei de pregatire si o pregatire pedagogica specifica formarii profesionale a adultilor, dovedita prin:
- certificate de absolvire cu recunoastere nationala, obtinut in urma parcurgerii cu succes a unui program de formare profesionala pentru ocupatia ”Formator” la un furnizor autorizat, derulat pe baza standardului ocupational pentru “Formator”;
- certificate de competente profesionale , cu mentiunea “Competent” pentru toate competentele din standardul ocupational “Formator” eliberat de un Centru de evaluare de competente autorizat pentru aceasta ocupatie;
- certificat de absolvire sau certificat de competente profesionale obtinut intr-un stat membru al Uniunii Europene. Recunoasterea si echivalarea certificatelor vor fi facute de autoritatea competenta, respectand procedura legala, pe baza analizei programelor de formare si/sau standardelor ocupationale sau de formare, care au stat la baza programelor de formare/procedurilor de evaluare;
- diploma de “Master” in domeniul educatiei adultilor sau al formarii formatorilor, obtinuta la o institutie de invatamant superior din Romania sau alt stat membru al Uniunii Europene.Recunoasterea si  echivalarea diplomei obtinute in strainatate vor fi facute  de autoritatea competenta respectand procedura legala;
- diploma de “Doctor” in Stiintele  educatiei, cu o teza de doctorat din domeniul educatiei adultilor sau al formarii formatorilor obtinuta la o institutie de invatamant superior din Romania sau alt stat membru al Uniunii Europene. Recunoasterea si echivalarea diplomei obtinute in strainatate vor fi facute de autoritatea competenta, respectand procedura legala;
- adeverinta prin care se dovedeste ca profeseaza intr-o functie didactica la nivelul invatamantului profesional, tehnic;
- adeverinta prin care se dovedeste ca profeseaza intr-o functie didactica la nivelul invatamantului superior-asistent /lector /conferentiar /profesor universitar;
- adeverinta prin care se dovedeste ca profeseaza intr-o functie  din domeniul cercetarii: cercetator, cercetator principal gr.I-III, inginer-cercetator, personal tehnic de cercetare si similar.

Avizarea pregatirii de specialitate pentru fiecare din disciplinele programei de pregatire se face astfel:
- pentru situatiile  corespunzatoare in art.1 pct.1-5, printr-o adresa eliberata de comitetul sectorial de profil, iar in cazul in care nu exista comitet sectorial, printr-o adresa eliberata de o asociatie profesionista din domeniul respectiv sau institutie publica de reglementare in domeniu;
- pentru cadrele didactice, avizarea nu este necesara pentru disciplinele pe care le predau, in sistemul de invatamant, iar pentru alte discipline, se aplica cele prevazute la alin.1;
- pentru cercetatori si personalul implicat in cercetare,  avizarea nu este necesara pentru domeniul de cercetare in care este specializata persoana, iar pentru alte discipline, se aplica cele prevazute la art.1alin.1.

Art.2 (1) Formatorii pentru persoanele autorizate inainte de 01 ianuarie 2015 isi vor continua activitatea pana la expirarea termenului de autorizare al programului de formare.
(2) Dupa expirarea autorizatiei pentru programul de formare in derulare la data de 01 ianuarie 2015 se aplica prevederile art.1.
(3) Prevederile art.1 nu se aplica in cazul actualizarii dosarului, in perioada de derulare  a programului, autorizat inainte de 01 ianuarie 2015.
Art. 3. Prezenta decizie va fi dusa  la indeplinirea  de catre Vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Calificari si Directia de Formare Profesionala a Adultilor, calificari, reglementari, monitorizare care o va comunica tuturor comisiilor de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru monitorizare si aplicare.
Art. 4.  Serviciul  Managementului  Informatiei si Registre Nationale  va publica prezenta  decizie pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Calificari.
Art. 5. Hotararea CNFPA  nr. 299/28.12.2009 si Hotararea nr. 76 din 08.03.2010 se abroga de la data intrarii in vigoare a prezentei.



                                                            Presedinte ANC

                                                            Nicolae POSTAVARU

marți, 12 mai 2015

Cadrul legislativ al formarii profesionale a adultilor in Romania

Principalele acte normative care reglementeaza sistemul de FPA din România sunt:
·      Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
·    Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri în domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative, ce adduce completari si modificari Legea educatiei nationale nr. 1/2011;
·    Legea nr 167/2013 pentru modificarea si completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, precum si actele normative subsecvente OG 129/2000 (referitoare la normele de aplicare, metodologiile, procedurile, clasificarile si nomenclatoarele specifice), prin care sunt reglementate:
·      criteriile si procedurile de asigurare a calitatii programelor de FPA;
·      formarea profesionala, evaluarea si certificarea bazate pe competente;
·      evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite în contexte non-formale si informale de învatare;
·  Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), care are prevederi specifice cu privire la formarea profesionala în întreprinderi si care stipuleaza obligatia companiilor de a forma profesional personalul;
·      Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, modificata prin Legea nr. 107/2004 si Legea nr. 580/2004, prin care sunt reglementate masurile active si pasive împotriva somajului;
·  Ordinul nr. 5204/2014 privind aprobarea Metodologiei de înscriere si înregistrare a calificarilor din învatamântul superior în Registrul National al Calificarilor din Învatamântul Superior (RNCIS)
·     Acte normative referitoare la formarea profesionala reglementata la nivel sectorial. Aceste reglementari pot sa se refere la continutul formarii, conditiile de acces la formare, furnizarea formarii, evaluarea si certificarea rezultatelor formarii.
Prin legislatia FPA din România au fost implementate principiile europene de baza referitoare la transparenta calificarilor si la recunoasterea competentelor si calificarilor, indiferent de contextul de învatare în care acestea au fost dobândite – formal, non-formal sau informal.

Autoritatea Nationala pentru Calificari, denumita ANC, este înfiintata în temeiul Legii educatiei nationale nr. 1/2011, se organizeaza si functioneaza, în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotarârea de Guvern nr. 556/2011, ca institutie publica cu personalitate juridica, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice.

A.N.C. indeplineste urmatoarele misiuni:
a) elaborarea Cadrului national al calificarilor in concordanta cu Cadrul european al calificarilor pentru invatarea pe tot parcursul vietii si gestionarea Registrului national al calificarilor;
b) monitorizarea, evaluarea si controlul implementarii Cadrului national al calificarilor la nivelul institutiilor din sistemul national de calificari;
c) monitorizarea, evaluarea si controlul sistemului de educatie continua si formare profesionala continua.

A.N.C. are urmatoarele atributii:
a) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elemente de politici si de strategii nationale, proiecte de acte normative referitoare la sistemul national al calificarilor si la formarea profesionala a adultilor;
b) participa la elaborarea de planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale continue;
c) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilor, asigurand integrarea tuturor nivelurilor de calificari profesionale si academice obtinute in contexte de invatare formala, nonformala si informala;
d) elaboreaza si actualizeaza periodic metodologiile si instrumentele necesare implementarii Cadrului national al calificarilor si formarii profesionale continue;
e) desfasoara activitatile si dezvolta instrumentele necesare monitorizarii, evaluarii si controlarii procesului de implementare a Cadrului national al calificarilor;
f) asigura referentierea Cadrului national al calificarilor fata de Cadrul european al calificarilor, precum si comparabilitatea sistemului national al calificarilor cu sistemele de calificari existente in alte state;
g) asigura realizarea tehnica, gestionarea si actualizarea urmatoarelor registre nationale: Registrul national al calificarilor, Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor si Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale;
h) coordoneaza si controleaza metodologic la nivel national descrierea calificarilor si inscrierea acestora in Registrul national al calificarilor;
i) asigura calitatea in implementarea Cadrului national al calificarilor si in formarea continua, prin elaborarea si aplicarea de metodologii, standarde si proceduri specifice, in colaborare cu institutiile interesate;
j) coordoneaza procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, realizat de comisiile de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
k) acrediteaza centrele de evaluare a competentelor profesionale, organismele de evaluare si certifica evaluatorii de evaluatori;
l) coordoneaza certificarea evaluatorilor de competente profesionale;
m) avizeaza infiintarea comitetelor sectoriale si sprijina desfasurarea activitatii acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Calificarilor si al Formarii Profesionale a Adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
n) sprijina institutiile de invatamant superior in organizarea de studii de formare si dezvoltare profesionala continua;
o) propune spre aprobare Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului tarifele pentru serviciile de asistenta tehnica si/sau de specialitate privind: verificarea, validarea si aprobarea standardelor ocupationale si a calificarilor; elaborarea si validarea calificarilor; evaluarea si acreditarea centrelor de evaluare a competentelor profesionale, a organismelor de evaluare, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor de competente;
p) elaboreaza metodologiile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor externi, precum si normele metodologice de aplicare a acestor metodologii si le propune spre aprobare Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
q) participa, alaturi de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului la elaborarea metodologiei pentru identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale;
r) participa, alaturi de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de alte ministere interesate, la elaborarea metodologiei de acordare a creditelor transferabile;
s) elaboreaza periodic rapoarte nationale privind implementarea sistemului de calificari din Romania;
t) publica anual un raport cu privire la propria activitate;
u) asigura informarea opiniei publice cu privire la functionarea sistemului national de calificari si la modalitatea de accesare si valorificare a informatiilor oferite;
v) publica manuale si ghiduri de bune practici, lucrari de sinteza in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor;
w) concepe si implementeaza programe si proiecte nationale, internationale sau ale Uniunii Europene pentru indeplinirea misiunilor sale;
x) participa la derularea unor programe sau proiecte finantate din fondurile structurale sau de coeziune ale Uniunii Europene;
y) efectueaza activitati de transfer de cunostinte, formare, consultanta si asistenta tehnica in domeniul sau de activitate;
z) administreaza si gestioneaza resursele financiare alocate de la bugetul de stat si pe cele rezultate din venituri proprii.

luni, 9 februarie 2015

Codul muncii actualizat 2015 – Prevederi privind Formarea Profesionala

A intrat in vigoare Legea nr. 12/2015, pentru modificarea si completarea Codului muncii - Legea nr. 53/2003. Potrivit noii legi absentele nemotivate si concediile fără plată vor fi scăzute din vechime. Exceptie vor face concediile fără plată pentru formare profesională.

Prevederile referitoare la obligativitatea angajatorilor de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toti salariatii, precum si cele referitoare la concediile pentru formare profesională au rămas neschimbate.


TITLUL VI: Formarea profesionala
CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 194
(1) Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toti salariatii, după cum urmează:
a) cel putin o dată la 2 ani, dacă au cel putin 21 de salariati;
b) cel putin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariati.
(2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în conditiile alin. (1), se suportă de către angajatori.

Art. 196
(1) Participarea la formarea profesională poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.
(2) Modalitatea concretă de formare profesionala, drepturile si obligatiile părtilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părtilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de muncă.

Art. 197
(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de către acesta.
(2) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de toate drepturile salariale detinute.
(3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.


TITLUL III: Timpul de munca si timpul de odihna
CAPITOLUL III: Concediile
SECTIUNEA a 2-a: Concediile pentru formare profesionala

Art. 154
(1) Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

Art. 155
(1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenta salariatului ar prejudicia grav desfăsurarea activitătii.

Art. 156
(1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel putin o lună înainte de efectuarea acestuia si trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesională.
(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza si fractionat în cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de învatamânt sau pentru sustinerea examenelor de promovare în anul urmator în cadrul institutiilor de învatamânt superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1).

Art. 157
(1) În cazul în care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
(2) În situatia prevazută la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilită conform art. 150.
(3) Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit prevazut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în conditiile prevăzute la art. 156 alin. (1).

Art. 158
Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual si este asimilată unei perioade de muncă efectiva în ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

joi, 18 decembrie 2014

Participarea românilor la învățarea pe parcursul întregii vieți



Se vorbeste tot mai des de învățarea pe parcursul întregii vieți, dar oare cum stă România la acest capitol?
În perioada 2007-2011, in tara noastră nu s-au făcut progrese semnificative privind participarea adulților cu vârste între 25-64 ani la învățarea pe parcursul întregii vieți, ponderea acestora înregistrând o ușoară creștere, de la 1,3% în 2007 la 1,6% în 2011. Alături de Bulgaria (1,2%), România ocupă ultimele locuri între țările UE la acest indicator. În aceste condiții, România se află încă departe de ținta europeană pentru anul 2020 proiectată la o pondere de 15%.

Analiza socio-economică în domeniul educației și formării profesionale a evidențiat o serie provocări privind atingerea țintei stabilite de România pentru anul 2020:
- cele mai scăzute ponderi de participare la formarea profesională continuă se înregistrează în cazul persoanelor cu nivel redus de educație și calificare profesională, a celor care lucrează în companii mici cu sub 10 angajați și a celor cu vârste de peste 40 de ani;
- discrepanțe pe medii de rezidență și pe sexe (în defavoarea mediului rural și, respectiv, în defavoarea persoanelor de sex masculin).

Principalele bariere în calea participării la formarea continuă sunt:
- stimulente financiare limitate pentru individ, dar și pentru angajator,
- informarea limitată a populației cu privire la ofertele de formare,
- lipsa de flexibilitate a ofertelor de formare existente,
- accesul limitat la sistemul de recunoaștere și validare a învățării dobândite în contexte informale și nonformale.

Analiza socio-economică a semnalat și nevoia de profesionalizare a practicienilor (formatorilor). Este necesar un sistem adecvat de formare continuă a personalului care activează în domeniul formării profesionale, sistem care să conducă la consolidarea prestigiului profesional și atractivității acestei profesii.
Imbunătătirea sistemului de educatie a adultilor presupune si o diversificare a rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, cum ar fi facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de competențe, designer de formare, ș.a., care să răspundă adecvat nevoilor din ce în ce mai diverse ale potențialilor beneficiari de programe de educație și formare a adulților.

Conform analizei socio-economice, principala provocare cu privire la evaluarea și certificarea competențelor dobândite în contexte informale și nonformale o reprezintă dezvoltarea capacității instituționale de administrare și gestiune a centrelor și a personalului care deservește centrele de evaluare și certificare a competențelor. Acoperirea geografică restrânsă a centrelor, precum și concentrarea acestora în doar două regiuni de dezvoltare indică nevoia de a acoperi un număr mai mare de potențiali beneficiari care să poată avea acces la astfel de servicii. De asemenea, sunt necesare măsuri de informare a potențialilor beneficiari cu privire avantajele procesului de evaluare și certificare, mai ales în rândul acelora care au nivel mai scăzut de calificare și pentru care evaluarea și certificarea competențelor ar putea deveni o șansă reală pentru îmbunătățirea situației acestora pe piața muncii.

Accesul la INTERNET și la activități culturale crează contexte reale de dobândire a unor abilități și competențe ale populației, cu impact asupra interesului pentru învățare și formare continuă pe parcursul întregii vieți. În ultimii 5 ani se constată că în România s-au creat premisele pentru creșterea accesului populației la informare și obiective culturale, tot mai multe gospodării, dar și unități de învățământ fiind conectate la INTERNET.
Dacă sunteti interesati să aflati informatii “la zi” despre cursurile de calificare organizate in România accesati site-ul www.e-calificare.ro

marți, 30 septembrie 2014

Slaba competitivitate a industriei romanesti este influentata de competentele reduse ale fortei de munca din Romania

Comisia Europeană monitorizează in permanentă evolutia economiilor statelor membre. In vara anului 2014 pe site-ul Comisiei Europene s-a publicat un nou raport privind progresele făcute de către statele membre in ceea ce priveste cresterea competitivitătii. Potrivit acestui raport, care evaluează performanțele industriale ale statelor membre în patru domenii-cheie, și anume: investiții și acces la finanțare; inovare și competențe; energie, materii prime și sustenabilitate; și accesul la piețe, infrastructură și servicii, România se află in a treia “grupă valorică” (din 4 grup), incadrandu-se in grupul tărilor cu o economie „modestă” dar care au inregistrat o îmbunătățire a competitivității, alături de Estonia, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovacia și Grecia. 
In raportul referitor la competitivitatea industriei românesti, ca principalele probleme sunt enumerate: accesul dificil la finanțare și investiții, nivelul scăzut de inovare, structura energofagă a industriei, accesul greoi al IMM-urilor românești la piețe si servicii, infrastructura de transport subdezvoltată si eficienta scăzută a administratiei publice. Pe langă toate acestea un alt factor care conduce la un nivel scăzut al competitivitătii este nivelul de competențe reduse ale fortei de muncă.
Această constatare a Comisiei Europene este intr-o anumită măsură surprinzătoare deoarece de fiecare data cand s-a pus problema atragerii investitiilor străine unul din argumentele folosite de politicienii romani a fost acela că merită să dechizi noi capacităti de productie in România deoarece tara noastră dispune de fortă de muncă bine calificată, disponibilă la costuri mai mici decat celelalte tări europene. Acum aflăm cu surprindere că nu este deloc asa. Potrivit raportului Comisiei Europene România suferă de un deficit de competențe, în special în sectorul de producție, și de neconcordanțele intre competențele existente ale populatiei active si cererea existentă pe piată. Numărul de absolvenți de matematică, științe și tehnologie este mai mare decât media UE (ca procent din populație), dar rata ocupării forței de muncă cu aceste competente este printre cele mai scăzute din UE !
Asta inseamnă că scoala românească pregăteste de mai multi ani specialisti in domenii in care nu există căutare si aproape deloc in domeniile in care există cerere. Probabil singurul domeniu in care România pregăteste multi oameni care isi găsesc un loc de muncă este medicina, dar din păcate pentru romanii din tară acesti specialisti isi găsesc un loc de muncă in străinatate. 
Teoretic acest deficit de competente inregistrat pe piata muncii, generat in principal de faptul că institutiile de invătămant românesc nu sunt capabile să se adapteze la cererea existentă pe piata muncii, ar putea fi rezolvat prin programele de formare profesională. Din păcate ceea ce se intamplă in ultimii 2 ani nu rezolvă această problemă. Asta deoarece mai nou sunt sprijinite acele proiecte finantate din fonduri europene care acordă subventii participantilor la cursuri. Astfel s-a ajuns ca romanii să se inscrie la cursuri pentru a primi bani si nu pentru a invăta ceva. La evaluările cererilor de finantare depuse pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (sesiunile 2013 si 2014) au fost depunctate acele proiecte care nu aveau prevăzute subventii pentru participanti. In plus institutiile si firmele care implementează astfel de proiecte sunt puternic penalizate financiar dacă cel putin 90% din cei care se inscriu la cursuri abandonează sau nu obtin nota necesară absolvirii.
Din această cauză mai nou cei care investesc in România in sectorul productiv au neplăcuta surpriză ca in faza de recrutare a personalului să primească CV-urile a zeci sau sute de romani care au o diplomă in concordantă cu cerintele postului dar care in realitate nu se pricep la nimic !
Cei care totusi doresc să invete ceva incă mai găsesc si formatori seriosi care organizează cursuri la un inalt standard calitativ. Chiar dacă numărul acestora este in scădere ei merg mai departe.  
Celor care doresc să se inscrie la un curs de calificare pentru a invăta ceva le este recomandat s-a analizeze in prealabil toate ofertele, pentru a fi siguri că nu nimeresc pe mâna unei firme care doar produce diplome.

sâmbătă, 31 mai 2014

Indicatori de referinta asupra educatiei si formarii adultilor in UE

educatia adultilor UE
Nivelurile de educaţie ale populaţiei europene adulte sunt adesea folosite drept reprezentare pentru cunoştiinţele şi competenţele disponibile în economie. Acest indicator este reprezentat prin intermediul nivelului educaţiei formale dobândite de către populaţia adultă.

În conformitate cu Ancheta Forţei de Munca UE , aproximativ 70 % din adulţii din Europa (cu vârsta între 25-64 ani) au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Adulţii cu realizări educaţionale reduse (adică sub nivelul secundar superior) reprezintă mai puţin de o treime din populaţia europeană adultă. La prima vedere aceasta pondere “redusă” ii incantă pe multi dar acest procent corespunde unei populaţii de cca. 76 milioane de adulţi din UE.

În ceea ce priveşte datele referitoare la participarea adulţilor la educaţie formală, conform celui mai ridicat nivel de educaţie dobândită, în toate statele europene cei cu un nivel educaţional mai redus (şi anume aceia care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior) deţin cele mai reduse grade de participare. În medie, în UE, doar aproximativ 2 % dintre adulţii sub-calificaţi participă la educaţie şi formare formale, în timp ce gradul de participare al celor care au finalizat învăţământul secundar superior este de 6 %, iar pentru cei care au finalizat învăţământul superior de 12 %.
Analiza nivelului statal arată că în anumite state europene participarea adulţilor subcalificaţi la educaţie formală este în mod vizibil superioară mediei UE. De exemplu, aceasta este de aproape 6 % în Norvegia şi între 6 % şi 8 % în Belgia, Danemarca, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii. Prin urmare, se pare că statele menţionate anterior sunt uşor “mai prospere” în atragerea populaţiei adulte sub-calificate în programe de educaţie şi formare formală.

Ancheta asupra Educaţiei Adulţilor oferă de asemenea câteva informaţii interesante referitoare la caracteristicile activităţilor de învăţare la care participă adulţii. Una dintre aceste caracteristici este numărul de ore de învăţare raportate de către cei care au participat la educaţie şi formare.
Programele formale sunt, în medie, semnificativ mai lungi decât activităţile de educaţie non-formală: numărul mediu de ore de învăţare per participant la educaţie formală este de 383 ore, pe când pentru educaţia şi formarea non-formală de doar 71 ore.
Exista variaţii importante intre statele din Europa. Numărul de ore de învăţare pentru educaţie şi formare formală este de departe cel mai ridicat în Germania (905 ore), şi este de asemenea superior în mod semnificativ mediei UE în Bulgaria (609 ore), Letonia (572 ore), Portugalia (543 ore), Austria (532 ore) sau Suedia (515 ore). În acelaşi timp, activităţile formale de învăţare din Regatul Unit al Marii Britanii sunt caracterizate de o durată relativ redusă: în medie, 121. Durata medie a activităţilor non-formale din Regatul Unit al Marii Britanii este aproximativ egală cu cea din Danemarca, Belgia, Spania sau Ungaria, unde activităţile educaţionale non-formale durează între 111 şi 121 ore.

În ceea ce priveste sumele de bani cheltuite de către cursanţii adulţi care participă la educaţie şi formare formala, în toate statele europene educaţia formală a adulţilor necesită investiţii financiare private mai mari decât activităţile de învăţare non-formale: cei care au participat la educaţie formală au cheltuit o medie de 603 EURO, în timp ce investiţia privată medie pentru educaţie şi formare non-formală era de doar 145 EURO.

Cheltuielile per participant la educaţie şi formare formală variază de la un stat la altul. În timp ce adulţii care au participat la educaţie formală în Belgia, Republica Cehă, Letonia, Olanda, România, Finlanda, Suedia şi Turcia au cheltuit, în medie, numai o sumă de până la 400 EURO, cursanţii din alte câteva state europene au raportat investiţii financiare private mult mai mari. In Romania se cheltuie doar 294 EURO spre deosebire de Austria unde cheltuiala este de 1.454 EURO